„Și le-a zis lor Iisus: Veniți după mine și vă voi face pescari de oameni” (Matei IV, 19)
Plecând de la textul pericopei evanghelice din Duminica a doua după Pogorârea Sfântului Duh, Părintele paroh a vorbit despre chemările pe care le poate avea creștinul. Evanghelia de la Matei, cap IV, versetele de la 18 la 23, ne arată chemarea pe care Mântuitorul Hristos a făcut-o apostolilor - „să devină pescari de oameni”, iar primii chemați au fost frați Andrei și Simon (Petru), iar apoi frații Iacov și Ioan - fiii lui Zevedeu.
Chemările, pe care Dumnezeu ni le face, sunt diferite, dar toate necesită, din partea celor ce le primesc, responsabilități direct proproționale cu măsura lor! „În lume sunt foarte multe chemări, cea mai importantă dintre ele este chemarea la viață” - de aici înțelegem faptul că viața noastră nu este întâmplătoare, ea este un dar al lui Dumnezeu, dar ce generează o responsabilitate imensă din partea noastră, a celor ce ne bucurăm de ea! De aceea sinuciderea este un păcat atât de grav, pentru că noi distrugem ceea ce nu ne aparține, ceea ce am primit de la o altă persoana - de la „Persoana Supremă”! Noi, distrugând darul pe care l-am primit, distrugem și relația cu Dăruitorul, necinstindul pe acesta!
„Dacă suntem chemați să devenim părinți, avem obligația să ne creștem copiii în frica lui Dumnezeu; dacă suntem chemați să devenim luminători (învățători sau profesori), avem datoria să luminăm mințile celor care stau în preajam noastră!”
Din pericopa evanghelică de astăzi, desprindem înălțimea la care au fost supuși primii apostoli, aceea de a sluji în mod direct pe Împăratul Neamurilor și Mântuitorul sufletelor noastre, iar ceea ce este mai important de aici este că fiecare dintre acești ucenici și apostoli (cu o singură excepție) și-au îndeplinit datoria la care au fost chemați, devenind pescari de oameni în toate colțurile lumii și fiind astfel slăviți și cinstiți de către Biserica noastră!
„Astăzi, pe lângă Sfinții Apostoli, noi cinstim și pe sfinții români, din cuprinsul patriei noastre! Dumnezeu a rânduit să nu avem puțini sfinți români - știuți dar mai ales neștiuți - căci majoritatea lor au îmbrăcat haina smereniei și nu au arătat nimănui viața lor atât de înălțătoare, prin care au luminat pe cei din preajma lor!”
Așadar, să urmăm acestor portrete ale sfințeniei pe care Biserica ni le pune în Duminica Sfinţilor Români la inimă, devenind astfel o lumină pentru cei care încă nu au găsit drumul către Hristos și către Biserica Sa!
